Despre ABA

Autor: Sorin Ilieş, analist comportamental BCBA

Sorin Ilieş (foto: Silviu Gheţie)

© Silviu Gheţie

Multe centre şi mulţi psihologi pretind că fac ABA (Applied Behavior Analysis) în România zilelor noastre. Ce trebuie să ştiţi despre ABA pentru a vă da seama dacă tehnicile utilizate în terapia copilului sunt sau nu derivate din ea, aflați de la Sorin Ilieş, analist comportamental certificat BCBA. Sorin Ilieş a obţinut certificarea BCBA în anul 2011 şi a lucrat în SUA 13 ani cu copii şi tineri cu probleme de comportament. Iubeşte pinguinii și s-a întors în România cu dorinţa de a ne oferi câte ceva din ce a învăţat.

Behaviorsimul, Analiza Comportamentală Aplicată (ABA-Applied Behavior Analysis) şi Analiza Experimentală a Comportamentului (EBA –Experimental Behavior Analysis) constituie cele trei ramuri ale Analizei comportamentale (Behavior Analysis).

Analiza Comportamentală are o abordare unică în ce priveşte studiul şi procedurile de modificare a comportamentului prin faptul că se concentreaza pe comportamentul propriu-zis, măsurabil şi observabil, fără să încerce să explice cauzele acestuia prin modele mentaliste bazate pe cogniţiile ce ar sta la baza acestuia. Asociatia Americană de Psihologie (APA-American Psychological Association) alocă Analizei Comportamentale Diviziunea 25, un capitol distinct care promovează cercetarea fundamentată pe Analiza Experimentală a Comportamentului şi aplicarea rezultatelor cercetării în practică.

Behaviorismul reprezintă teoria ce stă la baza Analizei Comportamentale şi cuprinde atât teoriile behaviorismului clasic legate de răspunsurile reflexe declanşate de stimuli antecedenţi cât şi behaviorismul radical al lui Skinner care include răspunsurile operante influenţate de stimului ce succed comportamentul.Behaviorsmul radical conceptualizează şi evenimentele private cum ar fi gândirea sau senzaţiile. Se consideră ca acestea sunt sub controlul stimulilor la fel ca evenimentele publice (mersul, mâncatul, ridicatul etc.)

ABA este o ştiinţă al cărei scop este îmbunătăţirea şi înţelegerea comportamentului uman. Pentru a îmbunătăţi comportamente semnificative social, ABA aplică sistematic tactici bazate pe principiile behavioriste ale comportamentului şi experimentează pentru a identifica variabilele responsabile pentru modificarea comportamentului. (Cooper, J.Heron, T. & Heward, 2007). ABA se concentrează asupra evenimentelor de mediu ce sunt critice pentru înţelegerea şi pentru modificarea comportamentului, şi anume acele evenimente ce constitue antecedentele şi consecinţele acestuia. Eficacitatea principiilor behavioriste în modificarea comportamentului a fost confirmată prin multe studii experimentale, acestea putând şi aplicate într-o mare varietate de siuaţii pe diferite de categorii de vârstă, nu doar la copii.

Prin analiza relaţiilor ce se stabilesc între antecedente (ce se întâmpla înainte de comportament), comportament şi consecinţă (ce se întâmplă după ce comportamentul a avut loc) se poate dezvolta un plan comprehensiv pentru schimbarea comportamentului.O componentă esenţială a analizei comportamentale (ABA) presupune determinarea funcţiei comportamentului – scopul acestuia, de ce comportamentul are loc. Funcţia comportamentului este în general de a obţine ceva sau de a scăpa de ceva. Identificarea funcţiei comportamentului este critică pentru realizarea unui plan efectiv de schimbare sau eliminare a comportamentului ţintă.

Următorul exemplu ilustreaza relaţia dintre antecedente, comportamente, consecinţe şi funcţia comportamentului:

În timpul orei de matematică profesorul prezintă o nouă modalitate de rezolvare a unor probleme şi dă elevilor o problemă pe care aceştia trebuie să o rezolve independent. Marian are dificultati cu rezolvarea problemei, aşa că se va angaja în următoarele comportamente:

a) întreabă profesorul dacă poate să meargă la toaletă

b) îi spune profesorului că nu se simte bine

c) îl loveşte pe elevul de lângă el

Profesorul răspunde la comportamentul lui Marian în următoarele moduri:

a) îl trimite pe Marian la toaletă

b) îl trimite pe Marian la dispensarul şcolii

c) îl trimite pe Marian la cancelarie

Se poate formula ipoteza că funcţia comportamentului lui Marian este de a scăpa de o sarcină dificilă. Această ipoteză urmează să fie testată printr-o serie de intervenţii care urmăresc descreşterea comportamentului de evadare a lui Marian şi creşterea angajamentului acestuia cu sarcina de rezolvat. Programele de intervenţie ABA vor conţine în general o evaluare functională a comportamentului (FBA-Functional Behavior Assesment) ce va conduce la un plan de intervenţii pozitive (PBS-Positive Behavior Support). Se va pune accentul pe prevenţie şi achiziţia de noi deprinderi şi nu pe pedeapsă. În cazul nostru Marian va fi învăţat o deprindere alternativă care să înlocuiască evadarea din sarcină – Marian va fi încurajat să ceară ajutor pentru rezolvarea problemei. Profesorul poate adapta sarcina (va diviza problema în paşi mai uşor de înţeles) în aşa fel încât să-i permită lui Marian să o rezolve. Marian va fi lăudat pentru efortul său cu scopul de a întări comportamentul său de a lucra la problema primită în clasă.

Evaluarea comportamentală funcţională pentru a determina funcţia comportamentului problemă la elevi a devenit o procedură standard în şcolile americane. De fapt, legea americană pentru persoanele cu dizabilităţi –IDEA (Individual with Disabilities Act ) e foarte specifică şi cere în mod expres folosirea analizei funcţionale a comportamentului (FBA) pentru elevii cu dizabilităţi cu vârste cuprinse între 3 şi 21 de ani.

Programele de intervenţie ABA presupun în general formarea unei echipe din care fac parte din membrii familiei, terapeut, educatori şi alte persoane implicate în viaţa copilului sau a adultului a cărui comportament urmează să fie schimbat. Aceştia vor culege date specifice, observabile şi măsurabile privind comportamentul problemă. Pentru a culege aceste date, echipa trebuie să definească întâi comportamentul în termeni obiectivi. Va fi greu, de exemplu, să se colecteze date valide pentru comportamente etichetate cum ar fi “leneş” sau “obosit”. Fiecare membru al echipei poate să aibă o percepţie diferită despre un comportament “leneş” sau “obosit”. Pentru a fi observabil şi măsurabil comportamentul trebuie să aibă o definiţie specifică cum ar fi “elevul îşi pune capul pe banca şi închide ochii”.

În acest fel fiecare membru al echipei poate observa de câte ori elevul şi-a pus capul pe bancă şi poate măsura intervalul de timp în care elevul a stat cu capul pe masă. Echipa va colecta informaţii observabile şi măsurabile despre antecedente, comportament, consecinţe şi funcţia comportamentului problemă.

Programele de intervenţie furnizează strategii pentru:

-managementul mediului înainte de producerea comportamentului

– întărirea comportamentelor dezirabile şi reducerea celor indezirabile

– însuşirea de noi deprinderi

– adaptarea instrucţiei şi a sarcinii de rezolvat pentru ca elevul să aibă succes

Odată ce planul de intervenţie a fost implementat, echipa va monitoriza comportamentul elevului şi va colecta regulat date. Aceste date sunt înregistrate şi prezentate pe un grafic pentru a vedea dacă intervenţiile funcţionează (comportamentul elevului se schimba in modul dorit ) sau dacă planul de intervenţie necesită ajustari sau un alt tip de intervenţii.

Exista diferite tipuri de programe de intervenţie ABA :

– Intervenţii comportamentale intensive timpurii (EIBI-Early Intensive Behavioral Intervention) sau Terapia Lovaas – metoda utilizată este Discrete Trial Teaching. Fiecare comportament este divizat în componente de bază, paşi simpli şi uşor de învăţat. Comportamentul ţintă este obţinut prin promptare, întărire sistematică a paşilor învăţaţi şi înlănţuire (chaining) – se combină comportamentele simple pentru a forma un comportament mai complex.De exemplu, pentru a–l învata pe un copil periajul se poate începe prin a-l învăţa pe acesta să ia capacul de pe tubul de pastă de dinţi. Când copilul stăpâneşte foarte bine acest pas, se trece la pasul următor. Paşii se înlănţuiesc până la învăţarea comportamentuluui complex.

– Comportamentul Verbal (Verbal Behavior ) – porneşte de la ideea lui Skinner de a clasifica limbajul în « operanţi » – fiecare cu o funcţie diferită. Astfel, avem “mands” sau cerinţe .Se spune “prajitura“ şi se obţine o prajitură. ”Tact“ este folosit pentru a eticheta un lucru sau pentru a atrage atenţia .”Intraverbal“ este folosit pentru a răspunde la o întrebare, iar ”Echoic” se referă la un cuvant repetat.

Programele de intervenţie ABA sunt considerate “best evidence practice” în evaluările de programe terapeutice făcute de majoritatea centrelor naţionale americane în cazul populaţiei de pe spectrul autist. Sintagma “Best evidence practice” se referă la practicile terapeutice cele mai bune, susţinute de un număr semnificativ de studii şi articole de specialitate care converg înspre aceeaşi concluzie, în contextul caracteristicilor individului şi a expertizei terapeutice .

Bibliografie:

B. Cooper, John O., Cooper, Heron, Timothy E. Heward, William E. (2007) Applied Behavior Analysis. New Jersey, Pearson Education

Lasă un răspuns