This story was originally published on 5 February 2016 on spectrumnews.org, an editorially independent division of SimonsFoundation.org and is reprinted with permission

Primii pași: Învățarea mersului poate influența dezvoltarea limbajului copilului
©iStock.com / Robert Ingelhart

Copiii cu autism care întâmpină dificultăți în a învăța să se ridice, să se târască sau să meargă, sunt, de asemenea, predispuși să întâmpine dificultăți în a vorbi și a înțelege cuvintele. Descoperirea arată că deficitele motrice timpurii pot îngreuna dezvoltarea limbajului la copiii cu autism.

„De cele mai multe ori, când vorbim despre dezvoltarea limbajului în autism, nu vorbim despre limbaj ca o abilitate motrică. Vorbim despre limbaj ca o abilitate cognitivă sau socială”, spune cercetătorul principal Catherine Lord, directorul Centrului pentru Autism și Dezvoltarea Creierului, la Spitalul Presbiterian din New York. „Acestea sunt două aspecte foarte importante ale limbajului, dar există, de asemenea, și aspectul motric.”

Unii cercetători sunt de părere că problemele de limbaj observate la copiii cu autism sunt cauzate de neputința de a înțelege, de exemplu, scopul comunicării sau cum sunetul poate transmite înțeles, spune Lord. Dar studiile sugerează că limbajul se dezvoltă într-o anumită măsură din abilitatea motrică. Mișcările largi le permit copiilor să exploreze mediul lor înconjurător, creându-le oportunități de interacțiune socială, iar studiile asupra copiilor cu dezvoltare tipică arată că cei ce învață devreme să meargă tind să și vorbească devreme .

Câteva studii restrânse au sugerat o legătură între motricitatea grosieră și dezvoltarea limbajului în autism. Noul studiu, publicat în 22 decembrie, în Autism Research, consolidează această conexiune, examinând-o în timp, la un număr mare de copii.

Întârzierea dezvoltării limbajului:

Cercetătorii au folosit teste standardizate pentru a evalua competențele motrice și cognitive a 158 de copii cu autism și 51 de suspecți de această tulburare, în vârstă de 2 ani. Totodată, i-au rugat pe părinți să-și aducă aminte vârsta la care copilul lor a început să meargă. Au evaluat, de asemenea, abilitățile lingvistice ale fiecărui copil la vârsta de 2, 3, 5 și 9 ani, folosind un chestionar completat de părinți.

O analiză inițială a sugerat că acei copii care au început să meargă mai târziu, au început mai târziu să vorbească sau să înțeleagă anumite cuvinte. Această legătură nu a rezistat când cercetătorii au luat în considerare diferențele dintre copii în ceea ce privește dezvoltarea generală a motricității grosiere, abilitatea cognitivă și severitatea simptomelor de autism.

Cercetătorii s-au uitat apoi la relația dintre motricitatea grosieră și rata de dezvoltare a limbajului. Au descoperit că acei copii care au obținut cele mai mici rezultate la testele de motricitate la vârsta de 2 ani, au prezentat o dezvoltare mai lentă a limbajului, decât copiii cu abilități motrice mai bune. Această legătură a rămas chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare diferențele în ceea ce privește perioada de începere a mersului, competența cognitivă și severitatea simptomelor de autism.

„Descoperirile sugerează că mersul per se nu justifică asocierea dintre abilitățile motrice grosiere și dezvoltarea limbajului, spune Rachel Bedford, un bursier postdoctorand la King’s College din Londra. „Încă e posibil să fie vorba de mers, dar s-ar putea să fie vorba, de asemenea, și de alte lucruri.”

Oportunități de învățare:

Chiar dacă mecanismele care întăresc legătura dintre abilitățile motrice grosiere și dezvoltarea limbajului rămân necunoscute, Bedford spune că dezvoltarea motrică grosieră poate crea oportunități de învățare a limbajului. De exemplu, tranziția de la stadiul de târâre la cel de mers lasă mâinile copilului libere să gesticuleze și să arate spre obiecte și, totodată, le oferă posibilitatea de a se mișca înspre obiectele și oamenii care îi interesează.

Dacă mișcările grosiere pavează calea spre a învăța limbajul, îmbunătățirea abilităților motrice ar putea avea beneficii neașteptate pentru abilitățile de comunicare, spune Jana Iverson, profesor de psihologie la Universitatea din Pittsburgh, care nu a fost implicată în proiect.

„Oamenii au crezut că, pentru dezvoltarea ablităților motrice, copiii au nevoie de terapie fizică, care implică, în mod tradițional, întărirea mușchilor, îmbunătățirea coordonării și alte lucruri de acest fel”, spune Iverson. Totodată, aceasta susține că, printr-o astfel de terapie „nu te adresezi doar problemelor motrice ci, de fapt, creezi oportunități de învățare.

[1] Bedford R. et al. Autism Res. Epub ahead of print (2015) PubMed

[1] Walle E.A. and Campos J.J. Dev. Psychol. 50, 336-348 (2014) PubMed

Articolele de știri și de opinie de pe spectrumnews.org sunt independente din punct de vedere editorial de Simons Foundation.

Traducere de Alexandra Turcu