”Gata, Niciodată, Acum”- poeme din spectrul autist

copertaGataNiciodataAcum_v2Radu Nedescu este un tânăr licean de 16 ani care la vârsta de 3 ani a fost diagnosticat cu autism. În urma terapiei care a durat câțiva ani Radu a ajuns să treacă peste dificultăți.

Gata, Niciodată, Acum” este primul său volum de poezii care reflectă viziunea sa asupra lumii, care te scufundă-n întrebări cât pentru o viață de om. Gata, Niciodată, Acum mă face să privesc viața ca un amestec nesfârșit al intențiilor noastre într-o încercare neîncetată de întregire.

Radu Nedescu pentru mine, ca mamă,  a fost o încercare și un motiv de bucurie. Drumul pe care l-am parcurs alături de Radu mi-a arătat adesea că viața oferă infinite posibilități. Doar gândiți-vă că acum 13 ani autismul era considerat o deficiență mentală iremediabilă, dar noi am căutat peste tot fiind convinsi că într-un fel există o rezolvare.

Este fascinant să vezi cum viața îți arată că toate barierele în calea împlinirii sunt impuse de percepția pe care o avem asupra noastră. Acum Radu este un copil minunat, relaționând perfect normal cu colegii săi, fiind o persoană empatică, deschisă la situații noi, care caută să înțeleagă cât mai multe legate de viață.”

Acum,NiciodataȘi pentru că odată cu Radu a apărut și un centru în care sunt ajutați copiii cu autism, Radu își dorește ca banii încasați din vânzarea acestei cărți să fie donați către Asociația pentru Ajutorarea Copiilor cu Autism din România “Horia Moțoi”. (Cristina Nedescu)

 

LUMEA

De aceea ai prieteni,

Incât să îi trădezi de când îi vezi.

De aceea ai familie,

Încât să vinzi minciuni pe felie.

Totul bine o să fie.

Asta este lumea si bunătatea se vinde,

Ea valorează mai puțin decât o pâine,

Așa totul este și o să fie,

Mă întreb ce o să mi se întâmple mie.

 

REALITATEA

Așa începe să se construiască grămada,

O structură din stânci și ciment, învățarea.

Zvonurile colectate-n luni,

Se transformă-n porunci

Așa și tot așa, se adună până când,

Zilele trec și ferm devii, până când

Nu există îndoială, solidul știut apare.

Spațiile goale au fost umplute, vidul a șters-o.

Viața e reală, umplută de scop și dorințe.

Oameni, știință, filozofie și televizoare,

Zilele trec în neștire, lună și soare.

Neîncetat se continuă continuarea, totul e real.

Evreii și Palestinienii, e al meu! Ba nu, e al meu!

Blablabla… Mâncăm opinii, oaie ce ești. Supune-te…

Realitatea e o construcție fictivă, tot ce e, nu-i.

Lucrurile pe care ochiul le vede, care pot fi simțite,

Mâncarea și mirosul – toate sunt și nu sunt… concomitent.

Dar tu omule, vrei să fi sigur de o lume, a ta viziune.

Nimeni nu are nicio lume. Dacă vrei, tu nu vrei.

Treci dincolo de realitate, o plăsmuire.

În necunoscut să trăiești, neștiința, căci așa…

Lucruri nevăzute se vor deschide, răspunsuri!

 

THE ENDLESS RIVER

For so long the tide turns,

From above the waves are heard.

And so, man learns to see.

Always things flow in the sea.

And so it goes, forever and ever.

All around me surrounded by the sea,

The same world opens so new,

And my eyes see beyond the sky.

For sure they can hear the hidden sound,

As they are the ship of mind,

Going so far without traveling.

They are from within, inside-out.

They play and I flow

With the endless river…

From time to time,

A river full of life

Falls in the big sea,

In which we all are.

42

So, from the deep is heard

A sound which echoes softly

In the endless waves of time

Which weep with their guitar.

And the heart beats following his drums,

Nick is giving a hit; an endless beat.

And so the nature’s scene is

Blown by the turning wind,

A piano which still remains

In the depth of an ancient rhythm

Which sings so much „Louder Than Words”.

 

Cartea se găsește în rețeaua de librării Cărturești.

Lasă un răspuns