Autori: Psih. Dr. Cristina Costescu și Psih. Magda Dana

Studii recente au arătat că utilizarea instrumentelor tehnologice, cum ar fi calculatoarele, roboţii sociali, tabletele sau mediile virtuale ar putea reprezenta o abordare viabilă în diagnosticarea timpurie și antrenarea diferitelor abilităţi în cazul copiilor cu Tulburare de Spectru Autist (TSA) (Whalen și colab., 2010; Diehl, Schmitt, Villano, & Crowell, 2012; Scasselllatti, 2005).

În primul rând, cercetările au arătat că copiii cu TSA tind să fie mai responsivi atunci când conținuturile intervențiilor sunt livrate cu ajutorul unui instrument tehnologic. În al doilea rând, utilizarea instrumentelor tehnologice ar putea să reducă din impactul pe care deficitele sociale ale persoanelor cu TSA îl au asupra procesului de predare/învățare, prin reducerea cantității și complexității interacțiunilor dintre terapeut și copil. În al treilea rând, cercetările au arătat că indivizii cu TSA răspund mai bine la cerințe atunci când feedback-ul  primit în legătură cu performanța lor vine din partea unui instrument tehnologic (Whalen și colab., 2010;. Ozonoff, 1995). În cele din urmă, instrumentele tehnologice pot fi folosite pentru a adapta conţinuturile predate deoarece pot fi modificate cu ușurință în funcţie de nivelul şi nevoile copilului.

Aşadar, sarcinile și programele de intervenție asistate de instrumente tehnologice implică o serie de  avantaje comparativ cu abordările terapeutice tradiționale, inclusiv medii de învățare complexe și interactive și un nivel crescut de accesibilitate a serviciilor. De asemenea, acestea oferă posibilitatea de a reduce volumul de muncă al terapeutului (și, prin urmare, costurile programelor de intervenție), și de a îmbunătăți diferitele abilitățile ale acestor copii, oferindu-le astfel posibilitatea de a se adapta în societate (Thill, Pop, Belpaeme, Ziemke, &Vanderborght, 2012).

Hourcade, Bullock-Rest & Hansen (2012) au arătat că există pattern-uri diferite de comportament pe care copiii cu TSA le urmează atunci când folosesc tehnologii moderne
(aplicații pe tabletă) în comparație cu copiii cu dezvoltare tipică. Acest lucru se datoareză
modului diferit de prelucrare a informațiilor, de exemplu focusarea pe detalii (Happe & Frith, 2006). Prin intermediul unei simple aplicații de desen putem observa de exemplu că copiii cu TSA întâi desenează detaliile, pentru ca mai apoi să deseneze imaginea de ansamblu, un tipar opus celui folosit de copiii cu dezvoltare tipică (DT), care întâi realizează conturul unui desen, iar apoi completează detaliile.

Cercetări recente au relevat faptul că aplicațiile pe tabletă pot fi utilizate în mod eficient
pentru a îmbunătăți abilitățile de joc (Murdock, Ganz, & Crittendon, 2013), pentru a reduce
comportamentele disruptive şi pentru a crește angajamentul în sarcinile academice (Neely, Rispoli, Camargo, Davis, & Boles, 2013), pentru a stimula limbajul (Lorah şi colab, 2013) și pentru furnizarea de modele video (Burton și colab, 2013). Kagohara și colab. 2013 au identificat în  sinteza lor un număr de 15 studii care au demonstrat eficiența aplicațiilor pe tabletă în dezvoltarea diferitelor abilități in cazul  copiilor cu tulburări de dezvoltare (academice, lingvistice, de tranziție, etc).

Chiar dacă nu toate aplicaţiile utilizate în TSA au suport ştiinţific, există câteva care au
fost validate și ar putea fi folosite în terapia copiilor cu TSA. Dintre acestea amintim “A present for Milo”, “ABA Find it”, “Flash Cards”, “AutiPlan Pictoplanner”. Vom oferi în cele ce
urmează o scurtă prezentare a acestora.

“A Present for Milo” este o aplicația care are scopul de a facilita procesul de citire.
Această aplicație este sub forma unei cărți, în care personajul principal este o pisică care
urmăreşte un şoarece, iar cuvintele care trebuie citite apar pe ecran şi sunt redate auditiv.
Aplicaţia a fost testată într-un studiu pilot în care se investiga eficiența aplicației în procesul de învățare compartiv cu metoda clasică de predare a cititului (Williams, Wright, Callaghan & Coughlan, 2002). Rezultatele au arătat că toţi copiii cu TSA au reuşit să petreacă mai mult timp în sarcină şi au fost mai puţin rezistenţi în a participa la activitate în situația în care a fost folosită tableta, de asemenea au arătat mai mult entuziasm şi au iniţiat mai frecvent gesturi spontane de comunicare.

“ABA Find It“ este o aplicaţie în care copiii cu ajutorul lui “Stanley Elefantul “ pot
indentifica obiecte din diferite categorii utilizând ca şi tehnică încercarea discretă. La fiecare răspuns corect copiii sunt recompensaţi de elefantul Stanley prin acţiuni animate şi amuzante. De asemenea aplicaţia învaţă copilul să-şi indentifice propriile erori. Aplicaţia este structurată pe nivele de dificultate şi există posibilitatea de inregistrare a progresului, copii pot alege categoria de obiecte cu care vor să se joace. Această aplicaţie a fost testată într-un studiu în care s-a investigat eficacitatea unei metode interactive multimedia de ỉmbunătăţire a comportamentelor de ỉnvăţare a copiilor cu autism comparativ cu un program convenţional asistat de către un psihoterapeut (Wong & Tam, 2001). Rezultatele susţin ipoteza conform căreia ambele metode deinvăţare sunt eficiente  cu menţiunea că trebuie ţinut cont de particularităţile fiecărui copil.

“AutiPlan Pictoplanner” este o aplicaţie utilă copiilor cu TSA în organizarea activităţilor
zilnice oferind stuctură cu ajutorul pictogramelor şi a textului utilizat. De asemenea aplicaţia oferă posibilitatea accesării unor planuri prestabilite, oferă notificări şi alarme pentru a facilita menţinerea atenţiei în activităţile planificate. Aplicaţia a fost testată într-un studiu în care obiectivul principal a fost testarea eficacităţi unui asistent personal digital în cazul perioadei de tranziţie la liceu al elevilor cu TSA (Gentry, 2010). Rezultatele au arătat îmbunătăţiri semnificative în activităţile de organizare ale elevilor cu TSA şi le-a oferit un nivel mai mare de independenţă în îndeplinirea activităţilor.

Acestea sunt doar câteva exemple de aplicaţii care pot fi folosite de către persoanele cu
TSA pentru a facilita procesul de învăţarea şi de adaptare la diferite medii (pentru mai multe aplicaţii şi informaţii vă recomandăm https://www.autismspeaks.org/autism-apps.) Una dintre limitările majore în utilizarea acestor aplicații pentru copiii din România este limba în care au fost dezvoltate: limba engleză.

În ceea ce privește aplicațiile în limba română amintim de la Kidsopia pentru android:
“Curtea Animalelor “ pentru dezvoltarea abilităţilor matematice, ”Jocul Formelor”, ”Petrecerea Culorilor” pentru însușirea conceptelor. De asemenea “Numeşte şi Potriveşte“ este disponibil și în limba română, acesta fiind un joc de memorie în care copilul învaţă să facă asocieri între imagini şi denumirea acestora. O altă aplicaţie disponibilă în limba română este “Word Puzzle –Animals” cu ajutorul căreia copiii pot învăţa alfabetul şi pronunţia diferitelor cuvinte într-un mod interactiv şi plăcut .

Considerând toate aceste avantaje pentru folosirea instrumentelor tehnologice, mai
specific a aplicațiilor pe tabletă în terapia copiilor cu TSA, adăugând faptul că aceasta ar putea creşte angajamentul în sarcină şi spori eficacitatea terapiei, considerăm  că sunt necesare noi cercetări avansate în acest domeniu.

Referinţe :

Burton, C. E., Anderson, D. H., Prater, M. A., & Dyches, T. T. (2013). Video self-modeling on an iPad to teach functional math skills to adolescents with autism and intellectual disability. Focus on Autism and Other Developmental Disabilities, 1088357613478829.

Bayes, D. A., Heath, A. K., Williams, C., & Ganz, J. B. (2013). Pardon the interruption: Enhancing communication skills for students with intellectual disability. Teaching Exceptional Children, 45, 64-70.

Diehl, J. J., Schmitt, L. M., Villano, M., & Crowell, C. R. (2012). The clinical use of robots for individuals with autism spectrum disorders: A critical review. Research in Autism Spectrum Disorders, 6(1), 249-262.

Gentry, T., Wallace, J., Kvarfordt, C., & Lynch, K. B. (2010). Personal digital assistants as cognitive aids for high school students with autism: Results of a community-based trial. Journal of Vocational Rehabilitation, 32(2), 101-107.

Ganz, J. B., Hong, E. R., & Goodwyn, F. D. (2013). Effectiveness of the PECS phase III app and choice between the app and traditional PECS among preschoolers with ASD. Research in Autism Spectrum Disorders, 7 , 973–983.

Happé, F., & Frith, U. (2006). The weak coherence account: detail-focused cognitive style in autism spectrum disorders”. Journal of Autism Developmental Disorders., 36(1), 5-25.

Hourcade, J. P., Bullock-Rest, N. E., & Hansen, T. E. (2012). Multitouch tablet applications and activities to enhance the social skills of children with autism spectrum disorders. Personal and ubiquitous computing, 16(2), 157-168.

Kagohara, D. M., van der Meer, L., Ramdoss, S., O’Reilly, M. F., Lancioni, G. E., Davis, T. N., … & Sigafoos, J. (2013). Using iPods® and iPads® in teaching programs for individuals with developmental disabilities: A systematic review. Research in developmental disabilities, 34(1), 147-156.

Neely, L., Rispoli, M., Camargo, S., Davis, H., & Boles, M. (2013). The effect of instructional use of an iPad® on challenging behavior and academic engagement for two students with autism. Research in Autism Spectrum Disorders, 7(4), 509-516.

Sigafoos, J., Lancioni, G. E., O’Reilly, M. F., Achmadi, D., Stevens, M., Roche, L., … & Green, V. A. (2013). Teaching two boys with autism spectrum disorders to request the continuation of toy play using an iPad®- based speech-generating device. Research in Autism Spectrum Disorders, 7(8), 923-930.

Ozonoff, S. (1995). Reliability and validity of the Wisconsin Card Sorting Test in studies of autism. Neuropsychology, 9(4), 491.

Scassellati, B. (2005, August). Quantitative metrics of social response for autism diagnosis. In Robot and Human Interactive Communication, 2005. ROMAN 2005. IEEE International Workshop on (pp. 585-590). IEEE.

Thill, S., Pop, C. A., Belpaeme, T., Ziemke, T., & Vanderborght, B. (2012). Robot-assisted therapy for autism spectrum disorders with (partially) autonomous control: Challenges and outlook. Paladyn, 3(4), 209-217.

Whalen, C., Moss, D., Ilan, A. B., Vaupel, M., Fielding, P., MacDonald, K., … & Symon, J. (2010). Efficacy of TeachTown: Basics computer-assisted intervention for the intensive comprehensive autism program in Los Angeles unified school district. Autism, 14(3), 179-197.

Williams, C., Wright, B., Callaghan, G., & Coughlan, B. (2002). Do children with autism learn to read more readily by computer assisted instruction or traditional book methods? A pilot study. Autism, 6(1), 71-91.

Wong, SK., & Tam, SF., (2001) Effectiveness of a multimedia programme and therapist-instructed training for children with autism. Int J Rehabil Res.,24(4), 269-78.