Scala ESPASSI – Early signs of pre-autism scale for infants a fost dezvoltată în Israel de specialiștii Centrului Mifne în urma unor studii în care au fost înrolați bebeluși din toată lumea. Scala a fost dezvoltată în 2007 și totuși, nici până azi nu se aplică pe scară largă, deși identificarea riscului de a dezvolta tulburări de spectru autist în primul an de viață al copilului poate avea efecte pozitive puternice asupra rezultatelor intervenției terapeutice.

O serie de studii derulate în Israel au identificat o serie de simptome care precedă apariția autismului, vizibile în faza prodromală și care pot fi identificate în primul an de viață. Prezența lor indică riscul unei dezvoltări atipice a copilului. Identificarea acestor simptome la timp deschide drumul către o intervenție cu adevărat timpurie, cu caracter preventiv. Studiile s-au derulat pe o perioadă de 10 ani și sunt primele de acest tip din lume. Iată cele opt simptome.

Pasivitate excesivă

Absența plândului, absența mișcării, lipsă de interes în mediul înconjurător – adesea copilu pare relaxat, liniștit, fără urme de distres, nu plânge când i-e foame, etc. Nu se trezește peste noapte în primele luni de viață.

Activitate excesivă

Plânge în continuu, e neliniștit (fără legătură cu cauze medicale). Cercetările arată că bebelușii care plâng mult în primul an de viață au risc mai mare de a deveni hiperactivi în timpul copilăriei.

Opune rezistență la alimentație/hrănire

Un procent mare de copii cu tulburări din spectrul autist manifestă dificultăți alimentare de severitate diferită: refuzul alimentației la sân, refuzul tranziției la biberon sau al tranziției de la alimentație lichidă la alimentație solidă. În multe cazuri aceste dificultăți sunt evidente în primele luni de viață.

Lipsa contactului vizual direct cu oamenii

 Un copil cu o tulburare de atașament și comunicare nu are nici o problemă să privească obiecte dar are dificultăți în a forma contact vizual direct cu oamenii. Cu toate acestea, sunt bebeluși care au nevoie de o perioadă mai lungă pentru maturarea canalelor vizuale (la vârsta de 4-5 luni)

Lipsa reacției la vocea sau prezența părintelui

Bebelușul nu întoarce capul, nu răspunde la nume, nu zâmbește și nu gângurește. Trebuie făcută distincția între lipsa reacției la o voce și lipsa reacției la prezența părintelui: chiar dacă bebelușul nu aude, el/ea va reacționa la prezența părintelui. În orice caz, este necesară realizarea unui test de auz (audiogramă) înainte de a trage orice concluzie).

Reacție de retragere când e atins de părinte (sau la atingerea oricărei alte persoane)

Unii copii experimentează supraîncărcare senzorială astfel încât orice contact fizic îi poate deranja. Acest lucru generează sentimente dificile pentru părinți, dar este important să li se explice că copilul nu îi respinge, ci are dificultăți cu regularea simțului tactil.

Dezvoltare motorie întârziată

Există copii cu tulburări de atașament și comunicare a căror dezvoltare motorie este rapidă, însă adesea bebelușii manifestă hipotonie (tensiune musculară redusă, laxitate) și dezvoltarea lor motorie este întârziată. Acest simptom nu este concludent pentru autism.

Creștere accelerată a circumferinței craniene în relație cu punctul inițial

 Un studiu derulat de Courchesne (2003) arată că în anumite cazuri copiii cu autism s-au născut cu circumferințe craniene mici, dar în primii doi ani de viață circumferința capului a crescut rapid astfel încât a atins dimensiuni mai mari decât cele ale copiilor cu dezvoltare tipică. Acest simptom nu este concludent pentru autism.

Potrivit autorilor, este important să se noteze că fiecare din aceste simptome poate indica alte tulburări necorelate cu autismul! Din acest motiv este imperativ ca înainte de toate să se realizeze examenul clinic de către medici specialiști pentru a infirma aceste posibilități. După realizarea examenului clinic și două dintre simptomele sus-menționate persistă în timp, posibilitatea de a dezvolta o tulburare din spectrul autist trebuie investigată.

Screening TSA în România

Din 2015, în România medicii de familie au la dispoziție un screening pentru depistarea timpurie a riscului apariției tulburărilor din spectrul autist. Conform legislației românești în vigoare, depistarea precoce se realizează prin intermediul screening-ului tulburărilor de spectru autist și tulburări de sănătate mintală asociate și reprezintă un serviciu profesional medical efectuat de către medicul de medicină de familie. Depistarea precoce se efectuează pentru întreaga populație pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, și se realizează pe baza unui chestionar tip screening, aplicat la evaluările periodice efectuate obligatoriu la 12, 15, 18, 24, 36 de luni de către medicul de familie la care este înregistrat copilul. Deoarece aceste norme sunt în vigoare din 2015 și depistarea precoce a tulburărilor din spectrul autist este un pas esențial în îmbunătățirea evoluției clinice a acestei categorii de pacienți dorim să aflăm dacă medicii de familie aplică cu regularitate acest screening la copii cu vârsta sub 3 ani. Completând acest chestionar ne ajutați să investigăm dacă copiii cu tulburări din spectrul autist au parte de toate serviciile de sănătate mintală necesare la timp. Vă mulțumim!