Oamenii se nasc egali, însă ceea ce-i diferenţiază pe parcursul vieţii sunt oportunităţile de care beneficiază. Viitorul societăţii depinde de modul în care creştem şi educăm azi toţi copiii. Nu există doi copii identici, de aceea e nevoie să valorizăm şi să sprijinim fiecare copil. Diversitatea lor este o resursă de învăţare şi dezvoltare pentru toţi. Fiecare copil este important nu doar pentru familia lui, ci pentru întreaga societate. Cu siguranţă, fiecare copil poate învăţa.

Drumul ce urmează a fi parcurs spre a transforma o şcoală tradiţională în una incluzivă poate fi unul lung şi dificil, însă, în cele din urmă, întreaga comunitate şcolară beneficiază datorită acestui proces. „Incluziunea“ nu se rezumă la simpla plasare sau integrare a copilului cu dificultăţi de învăţare şi socializare în clasele din şcolile de masă. Acest proces trebuie să încorporeze schimbări fundamentale, care să vină din partea întregii comunităţi şcolare şi să se adreseze nevoilor particulare ale fiecărui elev. Şcolile incluzive sunt unităţi de învăţământ în care se asigură o educaţie de calitate pentru toţi copiii din comunitate, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, pentru o realizare deplină a potenţialului nativ.

Fiecare copil este diferit, special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu dizabilităţi. Deseori, necesităţile copiilor cu CES nu sunt recunoscute şi se consideră că aceștia nu pot contribui activ în societate. Din păcate, în numeroase cazuri, educarea separată duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de sine şi afirmarea personalităţii. Cu toate acestea, incluziunea trebuie luată în considerare de la caz la caz. Segregarea copiilor în funcţie de diagnostic nu este, de multe ori, în interesul copilului. Incluziunea le dă posibilitatea copiilor să înveţe într-un mediu natural, stimulativ. Toţi copiii au de câştigat atunci când specialistul adaptează planul de studii şi stilul de predare astfel încât să se potrivească cu diversitatea specifică a grupului de elevi. De obicei, aceste adaptări necesită puţine materiale suplimentare, dar multă creativitate.

Proiectul „Incluziv“ al Asociaţiei Autism Baia Mare este un program-pilot îndrăzneţ. A fost generat ca urmare a necesităţii îmbunătăţirii procesului de incluziune şcolară a copiilor cu autism. Acest proiect a demarat în toamna anului 2013 în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Şcoala Gimnazială „SimionBărnuţiu“ Baia Mare. Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt trei elevi de clasa a V-a diagnosticaţi anterior cu diferite grade de autism, de la „grav“ la „autism clasic“, respectiv „note autiste“. Ei provin din trei medii şcolare diferite: Şcoala Specială nr. 2, Şcoala Nr. 1 Baia Sprie şi Şcoala „Octavian Goga“ Baia Mare.

Obiectivele generale ale proiectului sunt

• creşterea performanţelor şcolare pentru cei trei elevi prin personalizarea învăţării şi adaptarea curriculei în funcţie de gradul lor de dezvolare cognitiv-afectivă;
• schimbarea mentalităţii profesorilor şi elevilor din şcolile de masă prin mai buna înţelegere a nevoilor particulare ale elevilor cu autism în special şi cu CES în general;
• creşterea nivelului de socializare a copiilor cu autism prin expunerea directă la comportamentul colegilor neurotipici;
• creşterea toleranţei, acceptarea şi aprecierea diversităţii pentru elevii din şcolile de masă;
• formarea continuă a cadrelor didactice de la clasa incluzivă.

De ce este „Incluziv“ un proiect aparte?

Mediul în care elevii învaţă este unul adaptat. Activitatea clasei se desfăşoară în spaţiul reamenajat al bibliotecii şcolii. Clasa a fost organizată astfel încât să existe un spaţiu pentru instrucţia frontală, un alt spaţiu pentru activităţile de grup, o zonă multimedia şi o zonă de activităţi libere, potrivită pentru pauzele senzoriale. Elevii au acces la două tablete digitale şi la o tablă interactivă. Aceste mijloace interactive sunt utilizate constant pentru creşterea abilităţilor de scriere, a celor matematice, dar şi pentru accesul la o lume virtuală care face mai uşor realizabilă trecerea de la abstract spre lumea reală.

Actualmente, raportul profesor-elev este 1:1 la orele de limba română şi matematică, obiectivul general fiind reprezentat de creşterea capacităţii de a comunica specific, de a gândi critic si de a abstractiza. Credem cu fermitate că fiecare copil este capabil să îşi maximizeze potenţialul dacă are acces la informaţie şi dacă această informaţie este expusă cu frecvenţa, intensitatea şi durata necesare.

Procesul de predare este unul personalizat, intim. Planurile educaţionale individualizate sunt întocmite în urma studierii atente a rapoartelor psihologice, a evaluărilor formative şi sumative şi a observaţiei directe de către întreaga echipă implicată în proiect. Se vizează în special creşterea abilităţilor de comunicare orală şi de limbaj, înţelegere a limbajului scris şi a abilităţilor de scriere, a celor logico-matematice, dar şi a celor socio-afective.

Curriculumul este unul adaptat, în primul rând, şi modificat, în al doilea rând. Cu alte cuvinte, şcoala creează aşteptări pentru nivelul actual al copilului, nu pentru nivelul la care ar trebui teoretic să se găsească. De asemenea, este unul comprehensiv – aducem exteriorul la ei şi invers, şi nu predăm izolat, ci cross-curricular. Fişele sunt personalizate în funcţie de conceptul studiat şi de abilităţile şi nevoile copiilor. Metodele de predare sunt multi-modale sau multi-senzoriale, adresându-se, deci, nu doar elevilor care învaţă preponderant vizual sau auditiv, ci şi celor care învaţă kinestezic sau combinat.

Modalitatea de predare este una directă, secvenţială şi explicită, de la concret la abstract. Folosim tehnologie de asistenţă şi instrumente educaţionale virtual, prin intermediul tabletelor şi al tablei interactive. Copiilor li se oferă feedback specific şi imediat, învăţarea prin descoperire şi în mediul natural (în pauză, pe hol, în comunitate). Orele de curs sunt presărate cu pauze senzoriale într-un mediu diferit de cel clasic, cu zone bine determinate în spaţiul sălii de clasă. Evaluările formale sunt personalizate (scrise pentru asigurarea obiectivităţii) cu adaptări şi modificări clar specificate. Rutinele zilnice sunt bine stabilite şi însoţite de orare vizuale şi pictoriale pentru a creşte predictibilitatea zilei în curs.

În paralel cu eforturile academice se fac eforturi intense şi pe partea de socializare şi comunicare/limbaj. Creşterea stimei de sine va duce implicit la creşterea performanţelor academice. Elevii noştri au integrate două ore de terapie comportamentală în orarul de fiecare zi.

Un alt exemplu de bună practică utilizat în cadrul proiectului este menţinerea confidenţialităţii prin implementarea şedintelor individuale cu părinţii. Liniile de comunicare sunt în permanenţă deschise – părinţii sunt informaţi zilnic despre progresul sau dificultăţile copiilor lor atât în scris, prin completarea unei fişe comportamentale anecdotale, cât şi verbal.

Se accentuează particularul, nu generalul şi se oferă soluţii concrete, nu doar se semnalează problemele. Elevii beneficiază de oportunităţi frecvente de a răspunde instrucţiei prin strategii didactice bazate pe cooperare.

Un citat celebru subliniază: „Profesorul mediocru spune, profesorul bun explică, profesorul superior demonstrează şi profesorul extraordinar inspiră“. Dorinţa noastră este să aducem în fiecarez i un strop de inspiraţie în vieţile copiilor noştri. Pe acest considerent, formarea corpului profesoral este una continuă, bazată pe autoanaliză şi expunere la o metodică alternativă, pentru că doar înţelegând implicaţiile diferenţelor de învăţare şi pregătindu-ne să predăm elevilor cu varii caracteristici putem să le oferim acestora elementele necesare succesului. Ne dorim să-I învăţăm cum să gândească, nu ce să gândească.

Rezultate concrete

La trei luni de la începerea anului şcolar, progresele înregistrate de cei trei elevi din program erau deja vizibile. Acum, aproape de finalul anului şcolar, se poate spune că rezultatele sunt remarcabile. Aceste progrese nu sunt doar de natură academică (măsurabile), ci şi de natură socio-afectivă (observabile). Cei trei elevi progresează constant, în ritm propriu, datorită stimulării academice corespunzătoare. Propoziţiile orale şi scrise sunt mai extinse, utilizează mai mulţi descriptori (adjective şi adverbe) şi secvenţializează fragmente literare. Vin la şcoală cu plăcere, asta după experienţe anterioare mai puţin reuşite, se bucură de atenţia personalizată, întreabă atunci când au nevoie de clarificări şi au prieteni, nu doar colegi. Dezvoltarea lor cognitivă, de limbaj şi socială este consolidată prin interacţiuni semnificative cu copiii de aceeaşi vârstă. Au devenit mai inteligenţi emoţional şi reacţionează pozitiv la schimbări, în cele mai multe situaţii. Învaţă pe parcurs să îşi accepte propriile forţe şi nevoi şi, chiar dacă nu fiecare zi este „perfectă“, încep să-şi construiască interdependența şi să persevereze în pofida obstacolelor. Mai mult decât atât, ei simt că aparţin unui grup.

Experienţa echipei şi eficacitatea instrucţiei vor asigura continuitatea şi succesul programului şi pe viitor. Expansiunea va fi atât orizontală, cât şi verticală. Alte două clase incluzive vor fi înfiinţate la Baia Mare începând cu toamna anului în curs: o clasă primară (a III-a) la Şcoala Gimnazială nr. 18 şi o altă clasă gimnazială (a V-a) la Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu“.

Concluzie

Pentru a putea pregăti elevii cu TSA pentru un trai cât mai independent, ei au nevoie de abilităţi de socializare. Pentru a putea dezvolta abilităţi sociale este nevoie de oportunităţi de socializare.

Cercetările indică îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor sociale a elevilor cu TSA atunci când sunt incluşi în grupurile de elevi tipici. Rezultatul indubitabil – creşterea independenţei!

Trebuie să conştientizăm că experienţa educaţională a copiilor noştri este o întrecere de cursă lungă, un maraton, nu un sprint. Să nu uităm să sărbătorim pe parcurs micile succese. Este esenţial să facem din calitate un obicei, mai degrabă decât un eveniment ocazional.