Deoarece intervenția precoce este esențială în tulburările de spectru autist, cercetătorii din domeniu au depus eforturi consistente pentru identificarea și înțelegerea semnelor și simptomelor timpurii, în contextul în care un diagnostic clar de autism se poate pune doar în jurul vârstei de 3 ani.

Unul dintre cele mai discutate semne este lipsa contactului vizual sau un contact vizual slab. Criteriu de diagnostic și element urmărit în instrumentele de evaluare a tulburărilor de spectru autist, contactul vizual este o trăsătură-cheie a acestor tulburări. S-a accentuat mult acest deficit deoarece faptul de a-i privi în ochi pe ceilalți este un mecanism de bază în dezvoltarea socială a copiilor.

Baby hands © freeimages.com, user: leagun

De la naștere, copiii manifestă în mod natural o preferință pentru fețele, privirea și vocile celor din jur. La bebelușii cu TSA se pare că atenția acordată stimulilor sociali este atipică încă din prima jumătate a celui dintâi an de viață. Conform unui studiu publicat în februarie 2014 în Journal of Biological Psychiatry, sugarii care vor dezvolta autism nu doar că privesc fețele vorbitorilor mai puțin decât alți copii, ci, de asemenea, tind să ignore caracteristici faciale importante (ochii, gura) atunci când le vorbește cineva.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au utilizat o metodă denumită „eye-tracking“. Ei au înregistrat tiparele de urmărire cu privirea ale unor bebeluși de 6 luni cu risc crescut pentru dezvoltarea tulburărilor de spectru autist (frați ai unor copii deja diagnosticați), comparativ cu cele ale unor bebeluși cu risc scăzut în acest sens. Atunci când au împlinit vârsta de 3 ani, copiii au fost supuși, cu toții, unor evaluări psihologice comprehensive. Metoda utilizată a permis înregistrarea traiectoriei privirii bebelușilor atunci când li se prezenta o față nemișcată, respectiv în mișcare, exprimând emoții pozitive sau vorbind.

Rezultatele au arătat că acei copii care au fost diagnosticați mai târziu cu tulburări de spectru autist au petrecut mai puțin timp urmărind scenele prezentate decât ceilalți, bebelușii neurotipici urmărind fețele prezentate pentru mai mult timp.

Atunci când bebelușii care au dezvoltat ulterior autism urmăreau totuși o față ce vorbea, aceștia priveau mai puțin decât ceilalți copii trăsăturile centrale ale feței – ochii și gura. Concluzia din urmă este extrem de interesantă, sugerând că prezența vorbirii poate perturba atenția copiilor care mai târziu vor dezvolta tulburări de spectru autist tocmai într-un moment al dezvoltării în care alți copii se deprind cu limbajul și învață cât mai multe despre lumea socială din care fac parte.

Care este relevanța practică a acestor studii? În viitor, metoda utilizată de cercetători ar putea fi standardizată și transformată într-un instrument de screening al tulburărilor de spectru autist încă de la jumătatea primului an de viață. Acest fapt ar permite inițierea intervenției terapeutice foarte de timpuriu, crescând astfel șansele de recuperare. Mai mult decât atât, studiile respective sugerează direcții de intervenție precoce canalizată pe prezervarea mecanismelor de orientare inițială a bebelușilor către elementele centrale ale feței vorbitorilor.

Bibliografie

1. Shic F1, Macari S2, Chawarska K2 – „Speech disturbs face scanning in 6-month-old infants who develop autism spectrum disorder“, Biol. Psychiatry, 2014 (http://goo.gl/jlAtLM Feb 1;75(3):231-7)
2. Jones W, Klin A. – „Attention to eyes is present but in decline in 2-6-month-old infants later diagnosed with autism“, Nature 201319;504(7480):427-31. http://goo.gl/777vup
3. http://goo.gl/IWfjYu